Linistea se cumpara

Amintirile mele din liceu au fost date uitarii. Am vrut sa scap cat mai repede si sa devin adult. Poate si pentru altii, adolescenta este o pierdere de timp. Nu esti nici copil, nici adult. Esti o furtuna, o ciorba de hormoni, sentimente si nestiinta.

Acum, dupa ani, ma uit inapoi si ma mir cum de nimeni in scoala nu ne-a spus ca suntem fiinte modulare, nu lineare. Viata se imparte intre procese si evenimente, iar noi jonglam intre ele, in functie de vremuri si de imprejurari.De exemplu, sa spunem ca toata viata ai fost un pianist de exceptie si in urma unui accident ti-ai pierdut degetele de la maini. Daca ai fi o fiinta liniara, ar insemna ca viata ta s-a sfarsit atunci si acolo pentru ca ai deveni nefolositor si ca nu iti ramane altceva de facut decat sa mori. Nu mai servesti scopului tau si deci, in consecinta, esti inutil. Dar pentru ca esti o fiinta complexa, modulara, te poti adapta si poti deveni poate un profesor de muzica si/sau ciclist de performanta.

In scoala ar mai fi trebuit sa ne invete cum sa ne purtam unii cu altii; sa ne educe in ale iubirii si respectului, sau cum sa trecem peste esecurile si peste greutatile vietii. Nimeni in scoala nu iti spune ca in viata trebuie sa combini utilul cu placutul. Nu imi amintesc sa fi avut cursuri de Brainstorming sau de "Cum sa supravietuiesti cu doar 20 de lei pana la urmatorul salariu". Ca sa fiu cinstit, o buna parte din ce am invatat in scoala mi-a fost folositor, pentru ca mi-a creat o baza, un minim de cunostinte generale. Pentru rezultate mai bune, cred ca ar fi trebuit sa invatam mai concret si personalizat, adaptat puterii fiecaruia de intelegere.

Sunt putini adulti complecsi, oameni buni "la toate". E greu sa gasesti un mix bun. Cei care stiu sa faca bani din munca fizica, nu sunt intotdeauna foarte educati. Cei care si-au dedicat in mare parte timpul pentru studiu si diplome, sunt total neidemanatici in constructii sau in bucatarie. Interesant e cum toate aceste grupuri se desconsidera reciproc: intelectualii pe muncitori si viceversa. Prostia merge pe strada de mana cu Caracterul needucat si striga amandoi catre Neuronul de langa Biblioteca, iar acesta din urma rade de cei doi cand ii vede ca se indreapta cu viteza spre prapastie, in masina lor sport. Solomon ne invata sa fim echilibrati, nici doxa, dar nici prosti; nici pacatosi, dar nici sfinti; nici bogati, dar nici saraci.

Sunt o multe lucruri si persoane pe care, de-a lungul timpului, ajungem sa le uitam. Altele, in mod voit trebuie uitate. Cand faci un bine, cauta sa uiti cat mai repede, ca nu cumva mai apoi sa incepi sa te lauzi. Sterge din mintea ta si bunele si relele. Imprumuta bani doar daca stii ca lipsa lor nu-ti va afecta calitatea vietii. E foarte greu sa ierti o persoana care s-a imprumutat la tine de bani si, te duce cu zaharelul de 2-3 ani ca ti-i va inapoia la urmatorul salariu. Sau pe cineva care pretinde ca e grav bolnava si ca are nevoie de bani pentru operatie si citostatice, cand ea de fapt facea colecta pentru ca nu ii ajungeau banii sa plece in vacanta la ski la Grenoble. Pe astfel de oameni iti vine sa ii calci in picioare pana se fac una cu pamantul. Dar... daca atat te-a costat sa scapi de ei pentru totdeauna din viata ta, bucura-te ca ai avut banii sa iti cumperi linistea viitoare. Tine minte: cand faci un bine, uita-l!

E greu sa gasesti ceva bun in ceva urat. Sa gasesti o binecuvantare intr-un blestem, pare ceva iesit din comun. Cand cineva iti fura un bun pentru care ai muncit din greu, iti vine sa il strangi de gat, sa il tai in bucati mici si sa il imprastii in o mie de zari. Nedreptatea este insensibila si inumana. La fel si razbunarea. Sa ai puterea si taria de caracter sa il ierti pe hot si sa uiti de el... este de nepretuit!

Cand alegi ceva, automat renunti la altceva. Sa ma explic: cand alegi sa fi cu o anumita persoana, in mod deliberat renunti la posibilitatea de a fi cu alta persoana; iar de atunci incolo, in fiecare zi trebuie sa traiesti cu decizia ta. Cand alegi o anumita cariera, renunti in mod automat la optiunea de a face altceva, de a lucra in alt domeniu. Asta pana alegi din nou si tot asa mai departe. Dar sa iti pierzi locul de munca din cauza unui tampit care iti face o reclamatie mincinoasa, este dureros. Pur si simplu te trezesti fara viitor si persepectiva. Poti sa il ierti pe acel om?

Sa lucrezi pentru o perioada joburi sub nivelul tau de pregătire, pentru ca pe domeniul tau nu gasesti, e acceptabil. Faci tot ce tine de tine sa traiesti cu ce ai, in anumiti parametri ce nu tin întotdeauna de tine. Munca grea e prost platita, dar banii pe care ii castigi te ajuta sa traiesti pana trece furtuna.

Banii nu aduc fericirea, dar platesc facturi. Linistea se cumpara, dar nu cu bani, ci cu timpul tau, cu credinta ta, cu familia ta si cu tot ce ai sacrificat tu pentru a o avea.