un zambet, o imbratisare, un sarut pe obraz si un soptit in ureche: "imi era dor de tine, dovleac turtit la Ecuator si bombat la poli!"
imi era dor de acesti oameni simpli si nebuni, peste care timpul nu trece. o intamplare cretina a facut sa ne intalnim si sa ramanem prieteni. si acum radem de trecut si privim curajos in viitor.
o spun si o voi mai spune: e mare har si binecuvantare de la Dumnezeu sa ai oamenii potriviti alaturi de tine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comenteaza linistit