luni, iunie 22, 2015

Am sa scriu despre asta

Sute de oameni se plimba inaintea lui precum o parada de trupuri. Scaunul ocupat in fata cladirii ii permite sa faca observatii cu privire la sufletele de pe strada, de diferite culori si etnii, cu haine de munca sau de birou, ce se misca in toate directiile. Aproape fiecare se uita cu mirarea la acadeaua sa. Li se parea ciudat ca un adult aproape de 40 de ani sa mai copilareasca in jungla urbana.
O bruneta inalta si cu ochelari de soare il fixeaza din priviri in departare si vine zambind spre el.
- You look very nice, ii spune pe un ton melodic si hotarat, in timp ce il cuprinde in brate. Kisses!
Raspunde cu uimire la imbratisare si sarut, apoi ii da drumul, desi nu ar mai fi vrut sa o lase sa plece. Bruneta pleaca.
"M-as putea indragosti de ea. Poate chiar sa o iubesc. Ador oamenii frumosi! Oare eu sunt un om frumos? Sper... Mai, dar fata asta unde e? Acum 20 minute mi-a spus ca e la 5 minute distanta. Inca doua minute si o sun" isi spunea Mihai in minte, cu gandul la persoana ce se lasa asteptata. Cele doua minute trecura la fel de greu ca 10, asa ca o suna pe cea cu care urma sa se intalneasca.
- Hi girl, did you get lost? You could've called me.
- Ce zici mai? Hai ca nu te aud prea bine. Cred ca mai am putin. La care cladire tre' sa ajung?
- Ah! La Shard, la piramida aia mare de sticla.
- Hai ca o vad, mai am putin. Pupici!
Dupa apel, Mihai se pierdu cu privirea in multime si gandurile ii pieira.
- Stefanut! Ce faci dragule? il saluta Mihai pe cel care ii intrerupse contemplarea cu un apel telefonic.
- Salut gagiule! Ce faci in seara asta?
- Man, in seara asta ies cu Nina.
- Care Nina?
- O colega draguta, singura, cu vreo 10 ani mai mica decat...
Mihai isi pierdu cuvintele cand o vazu pe migniona blonda prezentandu-se in fata sa, imbracata fiind intr-o superba rochie grena mulata. O saluta pe Nina din priviri, o stranse in brate si ii arata drumul spre intrarea in cladire.
- Stefan, te sun mai tarziu. E ok?
- Bineinteles. Sa mananci tot! Apoi sa termini si ce ai in farfurie.
- Stii ca nu las nimic neterminat. Hai, te pup!
Nina mergea inaintea lui, iar el ii admira trupul desenat de o mana divina.
- Buna seara! Ma bucur ca ai venit.
- Si eu, dar deja incep sa regret ca mi-am luat pantofii astia. Apropo, sa stii ca m-am masurat inainte si aveam 1,79 cand am plecat de acasa. Am vrut sa fiu aproape cat tine. Vai, m-au cocosat astia! Mai am si scolioza...
- Draga de tine! Dar nu trebuia sa te chinui... sau poate ca esti masochista!
- Poate. Dar nu imi spune de Fifty Shades ca acum ma intorc de unde am venit.
- Haha! In niciun caz. Oribila carte, porno film.
- De acord.
- Hai pe aici.
- Hello and welcome! ii intampina steward-ul.
- Thank you. We have a reservation for the restaurant.
- Of course, this way please.
O luara pe un culoar separat de cel pentru cei care asteptau la The View. Amandoi erau un zambet si se purtau cu stangacie unul cu celalalt. La iesirea din lift, veni momentul ca Nina sa isi piarda cuvintele datorita privelistii minunate de deasupra unei Londre insorite (lucru rar). Doar ca stangacia lui Mihai s-a extins de-a lungul serii, mai ales in dreptul glumelor si observatiilor nepotrivite. In timp ce asteptau felurile principale, el s-a trezit spunand o gluma deplasata, bazata pe o informatie ce Nina o impartasise mai devreme:
- Daca tot ai dureri de spate si stai cocosata, il chem pe chelner sa aduca o matura ca sa ti-o legam de spate! Nina s-a inrosit de rusine, dar a zambit si a ras la penibila gluma.
- Si cum de ai 39 de ani si nu esti casatorit?
- Am divortat in urma cu doi ani, dupa doi ani de relatie si sapte de casnicie. Am iubit-o mai mult decat pe mine, iar dupa ce s-au nascut copii, s-au schimbat lucrurile si a inceput sfarsitul. Ah!... ofta Mihai puternic. Dar tu? Ai douazeci si...
- Treizeci si unu in Decembrie. Sunt vaduva de la 24 de ani.
- Poftim?!
- Pai m-am casatorit la 19 ani cu Stefan si l-am pierdut intr-un accident, venind cu copilul de la cumparaturi...
- Aoleo! Cum...?!...
- Darius, 2 ani, 3 saptamani si doua zile, spuse Nina in timp ce avea privirea fixata in gol pentru a-si stapani lacrimile. Un camion a trecut in viteza pe rosu la o intersectie la 200 de metri de casa...
- Oh my God! spuse Mihai cu mainile la gura de uimire.
- Mda, asa ca imagineaza-ti cat de mult imi arde mie de dating si de plimbari in oras. Ultima data cand am iesit cu un barbat a fost groaznic, adica se citea pe fata lui disperarea si nevoia sexuala. M-a tratat ca pe-o proasta! Stii tu, genul ala de om care nu stie sa isi stapaneasca sentimentele. Si mai isi si spunea ca a luat lectii de actorie si stand-up. Amaratul naibii! Am iesit impreuna pentru ca mi se parea interesant. Ne-am cunoscut la o sedinta, unde a vorbit coerent si corect, iar zambetul lui avea acel 'vino-ncoa' specific barbatilor frumosi si respectabili. Mai era si inginer... Iar tu nu mai zici nimic. Stiu ca si tu esti inginer. Probabil ca te-am jignit...
- Oh, Doamne. Nu! Chiar deloc. Ascultam cu interes. M-ai lasat cu gura cascata!
- Pai zic sa o inchidem, mai ales ca vine chelnerul cu desertul.
In mintea lui Mihai era dezordine. A incetat sa se mai chinuie in a se face placut inaintea Ninei, intelegand ca nevoia sa era de a sta la povesti cu om simplu, fara fite si totusi elegant in atitudine. In mintea lui, s-a comparat cu cel de care Ninei ii era sila, iar concluzia a fost favorabila lui: 'In mod cert sunt mai bun ca el. Nu-s la fel de disperat.'
Dupa ce a platit nota -ea scuzandu-se ca si-a uitat portofelul acasa-, Mihai a realizat ca eforturile sale sunt inutile. Nina a insistat ca el sa ii faca niste poze la inaltime cu telefonul sau, motivand ca al ei a ramas fara baterie. Rezultatele nu au fost incantoare pentru ea, desi pozele respective aveau sa atraga pe feisbuc sute de like-uri. La iesirea din cladirea:
- Acum ar fi culmea sa mergem acolo la McDonald's.
- Exact asta voiam sa intreb: unde e Mc-ul? Deci e imposibil asa ceva! De unde stiai ca asta urma sa zic?! spuse Nina razand de uimire.
- Ti-am mai spus ca citesc ganduri, dar nu m-ai crezut. Hai repejor, sa nu ingheti!
Inauntru:
- Hai la masa din colt!
- Servesti ceva? O cafea, poate?!...
- Nu multumesc, sunt prea bine. Hai stai jos si povesteste-mi despre cum ai venit in UK.
- Foarte multe nu sunt de povestit... In Romania nu mai mergea nimic, iar in UK eram din 2002, cand am plecat ca fratelui meu era singur in Birmingham. Anglia a fost alegerea logica, avand in vedere ca el lucra de doi aici, iar limba o stiam inca din liceu.
- Si copii?
- Copii sunt in Romania acum, se bucura de vacanta de vara. Am doi copii sanatosi, frumosi foc si isteti in toate. Ana are 6 ani si David are aproape 5 ani. Pentru ei traiesc zi de zi.
- Sa iti traiasca! Cum de ai custodia?
- Mama lor dezvoltase un prost obicei sa ma acuze de lucruri nefondate si sa tipe la mine din orice. Relatii intime, in ultimul an de casnicie, aveam impreuna cam o data pe luna sau la doua luni. Doar cand faceam ceva extraordinar pentru ea sau ii cumparam ceva, mi se oferea ca rasplata pentru efortul depus. Imi spunea: 'Azi meriti ceva bun'. In rest, doar certuri. Intr-o seara am gasit copii cu o bona pe care nu o mai vazusem in viata mea si toate hainele ei disparute. Am intrebat-o pe bona unde e doamna si a raspuns ca nu stie, ca i-a oferit £100 sa stea cu copii pana vin eu si ca avea sa mai primeasca £50 de la mine. Eram disperat, telefonul ei era inchis, am sunat la cateva prietene de-ale ei si doua se jurau ca e acolo si ca e prea obosita sa mai vorbeasca la telefon, urmand sa ma sune dimineata. Asta mi-a ridicat mari semne de intrebare si uite asa, in urma unor cercetari, am aflat ca ma insela cu un avocat cu 20 si ceva de ani mai in varsta. Cu dovezile necesare, Judecatorul a decis ca ei sa ramana la mine. Ea e acum undeva prin Canada.
- Oh! Ce viata ai avut si tu...
- Da, telenovela. Cateodata ma simt ca traiesc viata altcuiva si ca prin ce am trecut, parca sunt scene dintr-un alt serial decat cel al vietii mele.
- Dar tu ti-ai inselat sotia?
- Nu. Dar motivul pentru care nu mi-am inselat sotia este ca nu as mai fi putut sa imi privesc copii in ochi la fel, pentru ca as fi simtit ca am esuat inaintea lor in a le oferi un camin iubitor si o familie unita.
- Makes sense.
- Dar tu, cum ai depasit tragedia?
- Am fost leguma aproape doi ani. Nu am lucrat absolut nimic in perioada asta si am locuit cu mama la Mures.
- Aha! Ardeleanca deci.
- Evident. Ha-ha-ha! Tata a venit la munca in Londra cand aveam 15 ani si dupa ani de zile in care s-a rugat de mine sa vin aici, am acceptat. Dar inainte am fost 3 saptamani in Africa intr-un voluntariat.
- Unde?
- In Kalahari. Asta m-a ajutat sa realizez ca problemele mele sunt mici, deoarece oamenii de acolo se confruntau zilnic cu altele mai mari. Am lucrat vreo 10 luni pentru o firma de productie media, iar cu banii castigati m-am plimbat un an prin lume.
- Foarte fain!
- Da. Am fost in Australia, unde am si lucrat vreo doua luni pentru o agentie de publicitate. Apoi am fost in Indonezia, Singapore, Malaezia, Japonia, Korea de Sud si Nord, China, Rusia, Tibet, India, Mauritania, Iordania, Egipt, Africa de Sud. De acolo am zburat in Argentina, Peru, Chile, Paraguy, Ecuador, Columbia, Brazilia, Venezuela, Panama, Belize, Mexic si Cuba. Apoi am venit o luna in tara si am plecat pentru 5 luni la o agentie de publicitate din Toronto, Canada. Superba Canada!
- Wow! Sunt curios cat ai dat pe zboruri.
- Am cautat promotii si conexiuni rapide si ieftine. Unele companii asiatice iti fac reduceri pentru alte destinatii daca zborul tau are intarzieri. Uite asa am ajuns si in Korea de Nord si Malaezia.
- Te invidiez putin...
- Oh, da! Te rog, keep calm.
- Incerc.
- Mihai, uite cat e ceasul. Chiar trebuie sa plec, spuse Nina in timp ce se ridica sa plece.
- Stai putin ca am ceva pentru tine.
- O acadea?! Mihai, cum de ai stiut ca imi plac acadelele?
- O colega de-a ta mi-a spus ca esti fan Chupa Chups.
- Draga de ea... Zi-mi care e ca maine o tund la chelie!
- Uite am si eu una. Sugem impreuna?
- Mihai, nu strica o seara frumoasa cu glume...
- Cum as putea sa stric ceva minunat?! Te conduc la metrou?
- Vine tata sa ma ia. Adica, e deja aici, afara de 20 de minute, iar eu i-am dat mesaj ca ies imediat.
- Si acadeaua nu o sugi?
- Mihai, nu fii copil!
- Macar desfa-o...
- Sa imi trimiti te rog pozele, ii spuse Nina in timp ce cobora scarile.
- Sigur. Sper ca nu te superi daca am sa scriu asta pe blog.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza linistit


This Traveler IQ challenge compares your geographical knowledge against the Web's Original Travelogue's other 4,648,395 travelers who have taken this challenge as of Wednesday, October 14, 2009 at 09:23AM GMT. (TravelPod is part of the TripAdvisor Media Network)