Drama unui stilou

Nimeni nu s-a gandit sa-l intrebe daca este pregatit, daca emotional este gata, daca fizic poate... Pur si simplu l-au scos la munca, iar asta l-a speriat si mai rau. Deja vedea negru in fata ochilor..
- Sunt sclav de ma cumpara cine vrea? Eu sunt important! Mi s-a spus ca sunt important, altfel nu m-ar cumpara lumea. Dar daca nu stiu sa scriu? Daca nu stiu limba? Daca fac greseli? Daca o sa ma piarda? Pana la urma al cui sunt? De ce ma plimbati atat de la unul la altul?"

Nimeni nu a vorbit cu stiloul inainte sa scrie, insa la final, l-au intrebat:
-Cum te simti? Ia citeste ce ai scris.
Stiloul s-a bucurat de ocazie si a inceput sa citeasca si sa analizeze ce s-a scris. I s-a facut rusine de sine cand a terminat de lecturat volumul impresionant de pagini. Si-a dat seama ca gresise in atitudinea lui nesigura, dar si trufasa. A inteles ca mai importanta decat el era lucrarea la care a fost chemat. Apoi, autorul l-a rugat sa mai faca un gest mic: sa puna punct.

Si astfel s-a scris Cartea Vietii.