Au trecut doi ani de la ultima dată vizită în România, dar încă nu îmi este dor de ea. Deși este o țară minunată, sufletul meu nu mai este lipit de ea. Imi este dor de mama, de mătușa mea, de verișoarii cu care am crescut și de copiii lor, dar încă nu îmi este dor de România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comenteaza linistit