sursa text: http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/piata-muncii/arhitectul-peisagist-nu-este-gradinar-184431.html
de ANDREI MUNTEANU
Oferirea unei identităţi spaţiului înconjurător prin folosirea de cunoştinţe din urbanism, biologie sau ecologie este una dintre sar cini
le de lucru ale unui arhitect peisagist. Implementarea proiectului este realizată de o echipă, sub supravegherea peisagistului.
Peisagistul, confundat cu grădinarul, întreprinde activităţi şi din domenii adiacente precum arhitectura, sociologia, biologia, arta sau planificarea teritorială. „Un peisagist este o verigă necesară şi firească în lanţul de comunicare dintre arhitecţi şi ecologişti, dintre profesionişti res ponsabili de mediul construit şi cel natural în care trăim", explică Nicoleta Dara, vicepreşedinte al Asociaţiei Peisagiştilor din România. Pe lângă asta, Ulpia Elena Botezatu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor Bucureşti, susţine că peisagistul nu taie gardurile verzi şi nici nu plantează în rondul din centru, ci oferă identitate spaţiului.
Peisagistul, confundat cu grădinarul, întreprinde activităţi şi din domenii adiacente precum arhitectura, sociologia, biologia, arta sau planificarea teritorială. „Un peisagist este o verigă necesară şi firească în lanţul de comunicare dintre arhitecţi şi ecologişti, dintre profesionişti res ponsabili de mediul construit şi cel natural în care trăim", explică Nicoleta Dara, vicepreşedinte al Asociaţiei Peisagiştilor din România. Pe lângă asta, Ulpia Elena Botezatu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor Bucureşti, susţine că peisagistul nu taie gardurile verzi şi nici nu plantează în rondul din centru, ci oferă identitate spaţiului.
Pentru a putea profesa în acest sector nu se cer studii superioare obligatorii, dar unele facultăţi au specializări în direcţia aceasta. „În Bucureşti se pot urma cursurile din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicina Veterinară sau din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu", spune Botezatu.
Alexandru Gheorghe, inginer peisagist şi absolvent al Facultăţii de Horticultură, specializarea peisagistică, susţine că domeniul în care activea ză este unul tânăr, dat fiind că cea mai veche facultate de profil are doar 11 ani (cea pe care a absolvit-o - n.r.). „Facultăţile de peisagistică au apărut prematur, deoarece societatea românească nu este pregătită pentru activităţile unui peisagist", precizează Alexandru Gheorghe.
Iarna, perioadă de pauză
Iarna, perioadă de pauză
Rezultatele financiare lunare pe care le poate avea un inginer peisagist sunt în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară. „Nivelul veniturilor lunare poate varia între 1.300 şi 1.800 de lei, în cadrul unei firme de proiectare peisageră, iar ca liber profesionist este dificilă obţinerea unui salariu constant", apreciază Nicoleta Dara. Pe lângă aceasta, factori precum anotimpul pot influenţa salariul lunar. „Cu cât este mai lungă iarna, cu atât este mai lungă perioada de pauză, dar, în rest, câştig cât să supravieţuiesc", adaugă Alexandru Gheorghe, care lucrează ca liber profesionist. Îndatoririle unui peisagist sunt diverse şi complexe în funcţie de proiectul pe care trebuie să-l dezvolte. „Un inginer peisagist proiectează estetica funcţională a mediului înconjurător, planifică strategii de conservare, durabilitate şi dezvoltare a obiectivelor peisa gere, analizează factorii de climă, sol, floră, faună, cât şi estimarea costurilor planificărilor", afirmă Dara.
